Pentru mame, bunici, surori, mătuşi, verişoare, vecine, bibliotecare, profesoare, inginere, doctoriţe, casnice, pentru cele mai frumoase fiinţe de pe Pământ....cuvintele magice ale lui Nichita Stănescu:
Ce bine că eşti
E o întâmplare a fiinţei mele şi atunci fericirea dinlăuntrul meu e mai puternică decât mine, decât oasele mele, pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare mereu dureroasă, minunată mereu.
Să stăm de vorba, să vorbim, să spunem cuvinte lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart fluviul rece în delta fierbinte, ziua de noapte, bazaltul de bazalt.
Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi tâmpla de stele, până când lumea mea prelungă şi în nesfârşire se face coloană sau altceva mult mai înalt şi mult mai curând
Ce bine că eşti, ce mirare ca sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se, doua culori ce nu s-au văzut niciodată,una foarte de jos, întoarsă spre pământ, una foarte de sus, aproape ruptă în înfrigurata, neasemuita luptă
Să stăm de vorba, să vorbim, să spunem cuvinte lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart fluviul rece în delta fierbinte, ziua de noapte, bazaltul de bazalt.
Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi tâmpla de stele, până când lumea mea prelungă şi în nesfârşire se face coloană sau altceva mult mai înalt şi mult mai curând
Ce bine că eşti, ce mirare ca sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se, doua culori ce nu s-au văzut niciodată,una foarte de jos, întoarsă spre pământ, una foarte de sus, aproape ruptă în înfrigurata, neasemuita luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu