„Brăncuși s-a născut la
Hobița și nu va muri niciodată” ."
Geo Bogza
Marți, 19
februarie, la aniversarea celor 137 de ani de la nașterea marelui sculptor
gorjean, CONSTANTIN BRÂNCUȘI, am transformat biblioteca într-o sală festivă,
pregătită cu emoții și sfială : o expoziție de albume, cărți biografice,
desene, fotocopii ale lucrărilor artistului și minunatele lucrări, realizate cu
talent, de școlarii din Valea-Crișului : Groza Petrică-Bogdan, Stiop Daniel,
clasa a IV-a, Hendrea Soledad, Cicort Abriatar, Negru Mihai, clasa I , Negru
Dana, Negru Estera, Cicort Larisa, Caba Sebastian, Stiop Ovidiu, Borze Daniela,
Ghiță Cociș, Gordan Cristina, clasa a III-a.
,,Coloana
infinitului” realizată de sensibilul Ghiță Cociș, ,,Poarta sărutului” cu
,,Aleea scaunelor”și „Masa tăcerii”,realizate de Gordan Cristina și Gordan
Diana, au încântat toți participanții la activitate: liceeni, elevi din ciclul
gimnazial, preșcolari și, pe toți vizitatorii din zilele urmatoare.Toate lucrările
au fost apreciate, lăudate, admirate. Felicitări d-nei inv. Negru Irina,
părinților și acestor copii inimoși, frumoși sensibili și dăruiți.
Cu interes,
și uneori, de-a dreptul fascinați, elevii au urmărit materialul prezentatîn Power
point, cu aspecte din viața sculptorului și cu operele sale celebre, aflate în
muzeele celor mai mari capitale ale lumii.
Naiul
fermecat al lui Gheorghe Zamfir, care a însoțit prezentarea, ne-a vrăjit pe toți
. Aniversarea lui Brâncuși a continuat și în zilele urmatoare. Tinerii au
răsfoit albumele, au citit mărturiile marilor oameni de cultură, au
împrumutat,cărțile biografice pentru lectura de acasă. În următoarele săptămâni
expoziția va putea fi admirată de toți cititorii bibliotecii.
D-na prof.
Aurica Novac, având lecția despre Brăncuși la clasa a IV-a, și-a adus școlarii
la bibliotecă, pentru a le îmbogăți cunoștințele sau pentru a le fixa mai bine
pe cele însușite deja.
Le-am amintit copiilor că Brâncuși a fost
un bricoleur, un bucătar talentat, iubitor al poeziei și muzicii clasice dar,
le-am mai spus despre sufletul de copil pe care Brăncuși nu l-a abandonat
niciodată , el însuși confirmând acest adevăr într-un aforism: ,,CÂND NU MAI SÎNTEM
COPII, AM MURIT DE MULT ."
Marele Constantin
Brâncuși este pentru sculptură ceea ce reprezintă Eminescu pentru poezie și Enescu
pentru muzică : piscul încă neatins de un alt român. Noi îi mulțumim,
genialului sculptor, pentru că este român, îl prețuim prin aducere aminte, îl
admirăm și-l iubim pentru geniul artistic, păstrându-l, în inmile noastre, ca
pe un dar nespus de prețios.
Mărturisirea lui s-a împlinit: ,,Ceea ce fac eu astăzi, mi-a fost dat să fac, căci am venit pe lume cu o misiune.”