CONSTANTIN BRÂNCUŞI

Constantin Brâncuşi se naşte la 19 februarie 1876, în Hobiţa, un mic sat din comuna Peştişani, judeţul Gorj, la poalele Carpaţilor. Este al cincilea copil al Mariei şi al lui Radu Nicolae Brâncuşi. Cu toate că provenea dintr-o familie de ţărani înstărită, Brâncuşi duce o viaţă modestă, însă una din care avea să-şi culeagă reperele care-i vor ghida viziunea artistică târzie. Amintindu-şi de copilărie şi de locurile în care a crescut, artistul avea să mărturisească, într-o întâlnire cu Petre Ţuţea, de la Paris, din 1933: „Pe atunci viaţa era frumoasă şi armonioasă. De milenii, oamenii duceau, fericiţi, o viaţă patriarhală. Totul trecea liniştit de la un anotimp la altul. Şi ştiţi de ce s-au schimbat lucrurile? Civilizaţia marelui oraş a ajuns până la noi“.

Antrenându-ne în căutarea „esenţei lucrurilor”, Constantin Brâncuşi ne propune să trecem împreună cu el tot felul de frontiere, geografice, istorice sau formale. Din România sa natală […] „Patria mea, familia mea. E pământul care se învârte – adierea vântului, norii care trec, râul care curge, focul care dogoreşte, iarba verde – iarba uscată – ţărâna, zăpada” (op.cit, p 5) […]  ajungând la Paris, traversând Europa şi călătorind în Statele Unite ale Americii, în India şi în Egipt, el înfăptuieşte un parcurs artistic bogat care-i permite să realizeze o operă originală, purificată de orice influenţă […] o creaţie excepţională, rămasă acum în memoria colectivă şi care, la începutul secolului XX, a deschis căile către modernitate.» (Text constituit din extrase din cartea Brâncuşi, artistul care transgresează toate hotarele. Autor: Doina Lemny. Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2012 )

"IUBIREA CHEAMĂ IUBIRE"

       Motto: ,,Iubirea cheamă iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit,

                         cât să iubeşti tu cu toată puterea şi cu toată fiinţa.”

                                                                           Constantin Brâncuşi

                     Frumoşii adolescenţi: Timotei, Sara, Cristina, Nina, Larisa, Alexandra, Andreea, Dacian, Teodora, Denisa şi Sebastian au  sărbătorit  Ziua Îndrăgostiţilor, în   bibliotecă, a doua lor casă, caldă, primitoare şi, au decis ca fiecare să scrie o declaraţie de dragoste.

                        Inspiraţi de muzica romantică, de frumuseţea orhideelor de pe pervazul ferestrei şi de tabloul feeric al iernii, au aşternut, pe albul imaculat al hârtiei, gânduri şi sentimente emoţionante. Apoi, rând pe rând, au citit declaraţiile de iubire, au aplaudat, iar la final, Dacian Novac  a fost declarat  câştigătorul, cu cea mai frumoasă declaraţie. De fapt, toate compoziţiile au fost frumoase, emoţionante,  inspirate, scrise cu sensibilitate. 

                        Au urmat clipe plăcute,cu discuţii interesante despre cărţile de dragoste, despre filmele care i-au impresionat puternic, dar şi despre cadoul potrivit  oferit  fiinţei dragi. Felicitări, dragi adolescenţi şi adolescente.  Sunteţi frumoşi, veseli, fericiţi, cu sentimente nobile şi cu dorinţa vie în suflet de a vă împlini visele îndrăzneţe.